Ai un fibrom de ani de zile și te întrebi ce se întâmplă cu el acum, la menopauză. Sau ai aflat de curând că ai unul și nu știi dacă e ceva de care să te îngrijorezi. Vestea bună este că, în cele mai multe cazuri, fibroamele se liniștesc odată cu menopauza. Important este să știi care sunt situațiile care chiar cer o verificare.
Fibromul uterin este o formațiune benignă, necanceroasă, dezvoltată din mușchiul uterului. Creșterea lui depinde de hormoni, mai ales de estrogen. La menopauză, când nivelul de estrogen scade, fibroamele de obicei se micșorează și dau mai puține simptome. Un fibrom care crește după menopauză face însă excepție de la această regulă și trebuie evaluat medical.
Cu alte cuvinte, sensul firesc al lucrurilor la menopauză este ca fibroamele să se reducă, nu să crească. Tocmai de aceea, când se întâmplă invers, medicul vrea să înțeleagă de ce. La fel, orice sângerare apărută după menopauză se verifică, chiar dacă ai deja un fibrom cunoscut. Nu presupune automat că el este cauza.
Ce este un fibrom uterin
Fibromul uterin, numit și miom, este o formațiune care se dezvoltă din țesutul muscular al uterului. Este benign, adică necanceros. Poate fi mic, de câțiva milimetri, sau poate ajunge la câțiva centimetri. Unele femei au un singur fibrom, altele au mai multe, de dimensiuni diferite.
Fibroamele sunt foarte frecvente. Conform Cleveland Clinic, aproximativ 40% până la 80% dintre femei au fibroame la un moment dat în viață, cel mai adesea între 30 și 50 de ani. Multe femei nici nu știu că au unul, pentru că nu dă niciun simptom și este descoperit întâmplător la o ecografie de rutină.
Faptul că sunt atât de răspândite este, în sine, un motiv de liniște. Un fibrom nu înseamnă că ceva a mers prost cu corpul tău. Este o situație obișnuită, pe care medicii o întâlnesc și o gestionează des.
Ce se întâmplă cu fibroamele la menopauză
Creșterea fibroamelor este legată de hormoni, în special de estrogen. Atâta vreme cât ovarele produc estrogen din abundență, în anii fertili, fibroamele au „combustibilul” de care au nevoie ca să se mențină sau să crească.
La menopauză, lucrurile se schimbă. Ovarele produc tot mai puțin estrogen, iar nivelul lui scade. Fără acest stimul hormonal, fibroamele de obicei se micșorează și tind să dea mai puține simptome. Această reducere a fibroamelor după menopauză, din cauza scăderii nivelului de hormoni, este descrisă de surse precum MedlinePlus (NIH) și Cleveland Clinic.
Asta nu înseamnă că fibromul dispare complet sau imediat. La unele femei rămâne, dar mai mic și liniștit. Important este direcția: la menopauză, tendința firească este de micșorare.
Pe scurt
La menopauză, fibroamele de obicei se micșorează, nu cresc.
Scăderea estrogenului le ia stimulul de care depind. De aceea, un fibrom care pare să crească sau care apare după menopauză merge împotriva tendinței firești și se evaluează medical.
Ce simptome pot da fibroamele
Multe fibroame sunt asimptomatice, adică nu dau niciun semn și nu deranjează cu nimic. Când dau simptome, acestea depind de mărimea, numărul și poziția fibroamelor în uter.
Cele mai frecvente simptome includ:
- menstruații abundente sau prelungite, mai ales în perimenopauză, perioada de tranziție dinaintea menopauzei;
- senzație de presiune sau de greutate în zona pelvină, adică partea de jos a abdomenului;
- nevoia de a urina mai des, când un fibrom apasă pe vezica urinară;
- disconfort sau durere în zona pelvină;
- uneori, constipație sau senzație de balonare, când fibromul apasă pe structurile din jur.
În perimenopauză, sângerările abundente pot fi greu de pus pe seama unei singure cauze, pentru că în această perioadă și hormonii fluctuează mult. Dacă sângerările sunt foarte abundente sau îți afectează viața de zi cu zi, merită discutate cu medicul. Poți citi mai multe despre ce se întâmplă cu ciclul în perimenopauză.
Semnalul de alarmă: un fibrom care crește după menopauză
Aici este punctul medical cel mai important al acestui articol. Pentru că la menopauză fibroamele se micșorează de obicei, situația inversă atrage atenția. Un fibrom care crește rapid sau care apare pentru prima dată după menopauză trebuie evaluat fără întârziere, așa cum subliniază Cleveland Clinic.
Nu înseamnă automat că este ceva grav. În marea majoritate a cazurilor nu este. Înseamnă că medicul vrea să înțeleagă de ce un fibrom se comportă altfel decât ar fi de așteptat, ca să excludă alte cauze și să fie sigur de diagnostic.
Separat de fibrom, există o regulă pe care merită să o reții: orice sângerare apărută după menopauză, adică după 12 luni consecutive fără menstruație, se verifică întotdeauna. Chiar dacă ai un fibrom cunoscut, nu presupune că el este cauza sângerării. Sângerarea după menopauză poate avea cauze diferite și se evaluează ca atare. Despre acest subiect am scris pe larg în articolul despre sângerări la menopauză, iar dacă investigația arată o îngroșare a mucoasei uterine, este util și articolul despre endometrul îngroșat la menopauză.
Mergi la medic dacă
Aceste situații cer o evaluare, nu o așteptare.
- un fibrom cunoscut pare să crească, mai ales după menopauză;
- apare o presiune, o durere sau un disconfort pelvin nou;
- apare orice sângerare după menopauză, chiar dacă ai deja un fibrom.
Ce investigații se fac
Evaluarea unui fibrom începe cu discuția despre simptome și cu un examen ginecologic. Medicul poate simți uneori, la examen, un uter mărit sau o formațiune, dar pasul care confirmă imaginea este de regulă ecografia.
Ecografia, adică examinarea cu ultrasunete, arată numărul, mărimea și poziția fibroamelor și ajută la urmărirea lor în timp. Este o investigație nedureroasă și frecvent folosită în acest scop.
În anumite situații, mai ales când un fibrom crește după menopauză, când imaginea nu este clară sau când există sângerări care trebuie lămurite, medicul poate recomanda investigații suplimentare. Acestea pot include alte tipuri de imagistică, precum RMN-ul, sau prelevarea unei probe din mucoasa uterului pentru analiză. Ce anume este nevoie se decide individual, în funcție de tabloul fiecărei femei.
Ce opțiuni de tratament există
Nu orice fibrom are nevoie de tratament. Dacă un fibrom nu dă simptome și, mai ales, dacă se micșorează la menopauză, de multe ori opțiunea potrivită este urmărirea, adică monitorizarea lui în timp prin controale și ecografii. Nu trebuie făcut nimic „doar pentru că există”.
Când fibroamele dau simptome care deranjează, există mai multe direcții, de la opțiuni medicale care țin simptomele sub control până la opțiuni chirurgicale, în cazurile care le justifică. Alegerea depinde de simptome, de mărimea și poziția fibroamelor, de vârstă, de momentul față de menopauză și de preferințele fiecărei femei.
Ideea de reținut este că tratamentul se individualizează. Un fibrom mic și liniștit care se reduce la menopauză se gestionează cu totul altfel decât un fibrom care crește sau care provoacă simptome importante. De aceea decizia se ia împreună cu medicul, după ce situația este clară.
Vrei să știi exact ce se întâmplă cu fibromul tău
Dacă ai un fibrom de ani de zile sau ai aflat de curând că ai unul, o consultație îți poate spune clar dacă se micșorează liniștit la menopauză sau dacă merită urmărit mai atent. O evaluare cu examen și ecografie pune lucrurile în context și îți spune dacă este nevoie de ceva sau doar de monitorizare.
Întrebări frecvente despre fibromul uterin la menopauză
Fibromul dispare la menopauză?
Nu dispare neapărat complet, dar de obicei se micșorează. La menopauză, nivelul de estrogen scade, iar fibroamele, care depind de acest hormon, tind să se reducă și să dea mai puține simptome. La unele femei fibromul rămâne, dar mai mic și liniștit.
Fibromul uterin se poate transforma în cancer?
Fibroamele sunt formațiuni benigne, iar transformarea într-o tumoră malignă este foarte rară. Tocmai de aceea contează regula despre creștere: un fibrom care crește rapid sau care apare după menopauză se evaluează fără întârziere, ca să se confirme diagnosticul și să se excludă alte cauze.
Trebuie operat un fibrom dacă nu dă simptome?
De multe ori nu. Dacă un fibrom nu dă simptome și se micșorează la menopauză, opțiunea potrivită este adesea urmărirea prin controale și ecografii. Operația se ia în calcul atunci când fibromul provoacă simptome importante sau când există un motiv medical clar, iar decizia se individualizează cu medicul.
Poate cauza fibromul sângerări după menopauză?
Orice sângerare apărută după menopauză se verifică întotdeauna, indiferent dacă ai sau nu un fibrom cunoscut. Nu se presupune automat că fibromul este cauza. Sângerarea după menopauză poate avea cauze diferite, de aceea se evaluează medical de fiecare dată.
Terapia hormonală afectează fibroamele?
Pentru că fibroamele depind de hormoni, mai ales de estrogen, efectul terapiei hormonale asupra lor este o discuție individuală. Dacă iei sau te gândești la terapie hormonală și ai un fibrom cunoscut, spune-i medicului, ca evaluarea și urmărirea să țină cont de acest lucru.
Ce simptome dau fibroamele?
Multe fibroame nu dau niciun simptom. Când dau, cele mai frecvente sunt menstruațiile abundente sau prelungite în perimenopauză, senzația de presiune sau greutate în zona pelvină, nevoia de a urina mai des și uneori disconfort pelvin. Simptomele depind de mărimea, numărul și poziția fibroamelor.
Surse medicale
Acest articol este informativ și nu înlocuiește consultația medicală. Un fibrom și orice schimbare a lui trebuie evaluate individual de un medic.