Menopauza: ce se întâmplă în corp, ce simptome apar și când merită să mergi la medic

Multe femei ajung să caute despre menopauză nu pentru că menstruația s-a oprit brusc, ci pentru că ceva s-a schimbat în viața de zi cu zi. Somnul nu mai este la fel, apar bufeuri, ciclul devine imprevizibil, dispoziția se schimbă, iar uscăciunea vaginală sau durerea la contact sexual pot deveni subiecte greu de spus cu voce tare.

Menopauza nu este o boală. Este o etapă firească din viața unei femei. Dar „firesc” nu înseamnă că trebuie să fie ignorat, mai ales când simptomele îți afectează somnul, munca, relațiile, sexualitatea sau felul în care îți simți propriul corp.

Ce este menopauza

Menopauza marchează sfârșitul perioadei reproductive naturale. Ovarele nu mai eliberează ovule în mod regulat, iar nivelul de estrogen, unul dintre principalii hormoni feminini, scade. Această scădere hormonală poate influența mai multe zone ale corpului, nu doar ciclul menstrual.

De aceea, menopauza poate însemna mai mult decât absența menstruației. Poate aduce bufeuri, transpirații nocturne, somn fragmentat, uscăciune vaginală, dureri articulare, schimbări de dispoziție sau îngrijorări legate de oase și inimă. Unele femei au simptome ușoare. Pentru altele, simptomele afectează tot mai mult viața de zi cu zi.

Menopauza naturală apare cel mai des între 45 și 55 de ani. Dacă apare între 40 și 44 de ani, vorbim despre menopauză timpurie. Dacă apare înainte de 40 de ani, este nevoie de evaluare medicală pentru posibilă insuficiență ovariană prematură, adică pierderea funcției ovariene mai devreme decât ar fi de așteptat.

Menopauză, perimenopauză sau postmenopauză?

Termenii pot crea confuzie, mai ales pentru că simptomele încep de obicei înainte ca menstruația să dispară complet.

• Perimenopauza este perioada de tranziție. Ciclul poate veni în continuare, dar devine mai neregulat, iar simptomele pot începe.
• Menopauza este momentul confirmat după 12 luni consecutive fără menstruație, fără altă cauză medicală evidentă.
• Postmenopauza este perioada de după menopauză.

Dacă ai menstruație, dar ai bufeuri, transpirații nocturne, insomnie sau schimbări de ciclu, este posibil să fii în perimenopauză. Poți citi mai multe în articolul despre perimenopauză, simptome și tratament.

Care sunt simptomele frecvente la menopauză

Menopauza nu arată la fel pentru toate femeile. Nu există o listă pe care trebuie să o bifezi ca să „ai voie” să ceri ajutor. Contează ce s-a schimbat pentru tine și cât de mult îți afectează viața.

Simptomele pot include:

• bufeuri, adică valuri bruște de căldură, uneori cu roșeață, transpirație sau palpitații;
• transpirații nocturne, care pot întrerupe somnul;
• insomnie, treziri dese sau somn mai puțin odihnitor;
• schimbări de dispoziție, iritabilitate, anxietate sau tristețe;
• dificultăți de concentrare, uneori descrise ca „ceață mentală”;
• uscăciune vaginală, usturime, durere la contact sexual sau libido scăzut;
• simptome urinare, inclusiv usturime, urgență urinară sau infecții urinare recurente;
• dureri articulare sau musculare;
• schimbări ale greutății sau ale distribuției grăsimii, mai ales abdominal;
• scăderea densității osoase, care poate crește în timp riscul de osteoporoză, adică fragilizarea oaselor.

Un simptom izolat nu înseamnă automat menopauză. Bufeurile, palpitațiile, insomnia sau amețelile pot avea și alte cauze. Dar când mai multe simptome apar împreună, mai ales după 40 de ani, merită discutate ca parte dintr-un tablou, nu ca probleme separate pe care trebuie să le duci singură.

Ce se întâmplă cu ciclul înainte de menopauză

În perimenopauză, menstruația poate veni mai des, mai rar, poate fi mai abundentă sau mai imprevizibilă. Uneori ciclul se scurtează, alteori întârzie. Unele luni par normale, apoi apare o lună complet diferită.

Aceste schimbări pot fi parte din tranziția hormonală, dar nu orice sângerare trebuie pusă automat pe seama menopauzei. Ai nevoie de evaluare ginecologică dacă apar sângerări foarte abundente, sângerări între menstruații, sângerări după contact sexual sau orice sângerare după 12 luni fără menstruație.

Sângerarea după menopauză nu înseamnă automat cancer. Înseamnă că trebuie verificată, pentru că poate avea cauze diferite, de la subțierea și uscarea țesuturilor vaginale până la polipi, fibroame sau modificări ale endometrului, adică mucoasa din interiorul uterului.

Există un test pentru menopauză?

De multe ori, menopauza nu se confirmă printr-un singur test. La femeile sănătoase peste 45 de ani, ghidul NICE recomandă identificarea perimenopauzei și menopauzei pe baza simptomelor și a istoricului menstrual, fără teste hormonale de rutină.

Motivul este că hormonii pot fluctua mult în perimenopauză. O valoare FSH, hormonul care stimulează ovarele, poate fi diferită de la o perioadă la alta și nu explică întotdeauna ce simți.

Analizele pot fi utile în anumite situații. FSH poate fi luat în calcul la femeile între 40 și 45 de ani cu simptome de menopauză sau la femeile sub 40 de ani când se suspectează insuficiență ovariană prematură. Medicul poate recomanda și alte investigații dacă simptomele pot sugera anemie, probleme tiroidiene, sarcină, fibrom uterin sau alte cauze.

Când merită să mergi la medic

Nu trebuie să aștepți până când simptomele devin insuportabile. O consultație este utilă când observi că somnul, energia, dispoziția, ciclul sau viața sexuală s-au schimbat suficient încât să îți afecteze viața de zi cu zi.

Programează o evaluare mai ales dacă ai:

• sângerare după 12 luni fără menstruație;
• sângerări foarte abundente, între menstruații sau după contact sexual;
• bufeuri sau transpirații nocturne care îți întrerup somnul;
• anxietate, iritabilitate, tristețe sau schimbări de dispoziție noi pentru tine;
• uscăciune vaginală, durere la contact sexual sau infecții urinare repetate;
• simptome apărute înainte de 45 de ani;
• simptome apărute înainte de 40 de ani;
• întrebări despre terapia hormonală, riscuri personale sau contraindicații.

Un consult bun nu înseamnă că vei primi automat tratament. Înseamnă că simptomele sunt puse în context, cu istoricul tău medical, riscurile personale și opțiunile reale.

Ce tratament există pentru menopauză

Nu există un singur tratament potrivit pentru toate femeile. Alegerea depinde de simptome, vârstă, istoricul medical, riscuri, preferințe și de cât de mult îți afectează menopauza viața.

Terapia hormonală

Terapia hormonală de substituție, prescurtată THS și numită uneori HRT în sursele în limba engleză, poate ajuta la simptome precum bufeurile și transpirațiile nocturne. Pentru unele femei, când aceste simptome scad, se îmbunătățește și somnul.

Dacă uterul este prezent, estrogenul sistemic, adică estrogenul care acționează în tot corpul, se asociază de obicei cu un progestativ, un hormon cu rol asemănător progesteronului, sau cu progesteron, pentru protecția endometrului. Dacă uterul a fost îndepărtat, schema poate fi diferită. Forma, doza și durata se stabilesc individual și se revizuiesc periodic.

Terapia hormonală nu este potrivită pentru orice femeie și nu trebuie începută fără evaluare. Discuția include beneficiile, riscurile, vârsta, timpul trecut de la menopauză, istoricul personal și familial, riscul de tromboză, adică formarea unor cheaguri de sânge, bolile cardiovasculare, adică bolile inimii și ale vaselor de sânge, cancerul de sân sau alte probleme de sănătate relevante.

Estrogenul vaginal

Pentru uscăciune vaginală, usturime, durere la contact sexual sau unele simptome urinare, tratamentul local cu estrogen vaginal poate fi o opțiune. Acesta acționează în principal local, la nivelul vaginului și vulvei, iar absorbția în sânge este mică în comparație cu terapia hormonală sistemică.

Simptomele genito-urinare, adică simptomele vaginale, vulvare și urinare legate de scăderea estrogenului, nu trebuie tratate ca un detaliu minor. Ele pot afecta intimitatea, somnul, confortul zilnic și încrederea în corp.

Opțiuni non-hormonale

Unele femei nu pot sau nu vor să folosească terapie hormonală. În aceste situații, se pot discuta opțiuni non-hormonale. Ghidurile includ terapia cognitiv-comportamentală specifică menopauzei pentru unele simptome și, în situații selectate, medicamente non-hormonale pentru bufeuri moderate sau severe.

În Uniunea Europeană, fezolinetantul este autorizat ca medicament non-hormonal pentru simptome vasomotorii moderate până la severe asociate menopauzei. Simptomele vasomotorii sunt bufeurile și transpirațiile nocturne. Acest tratament nu este pentru toate simptomele și nu înlocuiește evaluarea medicală.

Stil de viață, suplimente și tratamente complementare

Mișcarea, somnul, alimentația, alcoolul, fumatul, stresul și sănătatea metabolică pot influența felul în care treci prin menopauză. Schimbările de stil de viață pot fi un sprijin real, mai ales pentru somn, energie, greutate, inimă și oase.

Suplimentele și tratamentele complementare trebuie privite cu discernământ. Natural nu înseamnă automat sigur. Unele produse pot avea efecte modeste pentru anumite femei, dar calitatea, dozele, puritatea și interacțiunile cu alte medicamente pot varia.

Ce sunt hormonii bioidentici

Termenul „hormoni bioidentici” este folosit în mai multe feluri. Uneori se referă la molecule hormonale identice cu hormonii produși de corp, care pot exista și în medicamente autorizate. Alteori se referă la preparate compuse individual în farmacii, care nu au aceeași evaluare standardizată ca medicamentele aprobate.

Nu este corect să presupunem că un tratament este mai sigur doar pentru că este numit bioidentic sau natural. Riscurile, beneficiile, doza și monitorizarea trebuie discutate medical, la fel ca pentru orice tratament hormonal.

Menopauza și viața sexuală

Uscăciunea vaginală, durerea la contact sexual, scăderea libidoului sau teama de disconfort pot schimba viața intimă. Multe femei nu aduc aceste simptome în discuție pentru că le este jenă sau cred că „așa este normal după o vârstă”.

Disconfortul sexual la menopauză are explicații biologice și poate fi tratat în multe cazuri. Uneori ajută lubrifianții sau hidratantele vaginale. Alteori este potrivit estrogenul vaginal sau altă opțiune locală. Alegerea depinde de simptome, istoric medical și preferințele pacientei.

Cum arată o consultație pentru menopauză

O consultație pentru menopauză începe cu o discuție atentă. Nu doar „aveți bufeuri?”, ci cum dormi, cum s-a schimbat ciclul, ce se întâmplă cu dispoziția, energia, viața sexuală, greutatea și activitatea de zi cu zi.

Medicul va lua în calcul istoricul ginecologic, bolile personale și familiale, tratamentele pe care le iei, contracepția, intervențiile anterioare și riscurile relevante. În funcție de situație, pot fi necesare examen ginecologic, ecografie, analize sau alte investigații.

Scopul nu este să primești o etichetă. Scopul este să înțelegi ce se întâmplă, ce trebuie exclus și ce opțiuni ai, de la monitorizare și schimbări concrete până la tratamente hormonale sau non-hormonale.

Mai poți rămâne însărcinată în perimenopauză?

Înainte ca menopauza să fie confirmată, sarcina rămâne posibilă chiar dacă ovulațiile sunt neregulate. Dacă încă ai menstruații și nu îți dorești o sarcină, contracepția poate fi necesară. Alegerea depinde de vârstă, istoricul medical și tratamentele pe care le folosești deja.