Terapia hormonală poate fi una dintre opțiunile de tratament pentru simptomele din perimenopauză și menopauză. Indicația depinde de simptome, vârstă, momentul față de instalarea menopauzei, istoricul medical și factorii individuali de risc.
Poate reduce eficient bufeurile și transpirațiile nocturne, iar anumite forme de tratament sunt folosite și pentru simptomele genito-urinare sau pentru protecția osoasă în situații selectate.
Ce este terapia hormonală
Terapia hormonală presupune administrarea de estrogen, uneori împreună cu progesteron sau un progestativ.
Estrogenul este hormonul care tratează în principal simptomele legate de scăderea estrogenică. Dacă uterul este prezent și se administrează estrogen sistemic, este necesară de regulă și protecția endometrului cu progesteron sau un progestativ.
Poți întâlni termenii terapie hormonală, terapie hormonală de substituție, THS, HRT sau MHT.
Când poate fi recomandată
Terapia hormonală poate fi discutată pentru:
- bufeuri moderate sau severe;
- transpirații nocturne;
- somn fragmentat din cauza simptomelor vasomotorii;
- simptome genito-urinare, în funcție de tipul de tratament;
- menopauză timpurie sau insuficiență ovariană prematură;
- prevenirea pierderii osoase la anumite femei.
În general, balanța beneficii-riscuri este mai favorabilă la femeile simptomatice care încep tratamentul înainte de 60 de ani sau în primii zece ani de la instalarea menopauzei, dacă nu există contraindicații.
Ce beneficii poate avea
Terapia hormonală este eficientă pentru reducerea bufeurilor și transpirațiilor nocturne.
Poate îmbunătăți somnul atunci când trezirile sunt provocate de aceste simptome și poate preveni pierderea de masă osoasă.
Pentru uscăciune vaginală, durere la contact sexual și unele simptome urinare se pot folosi tratamente cu estrogen local.
Oboseala, anxietatea, durerile articulare sau modificările greutății pot avea însă și alte cauze și trebuie evaluate separat.
Ce riscuri se discută
Profilul de risc diferă de la o femeie la alta și depinde inclusiv de tipul terapiei și calea de administrare.
În evaluare sunt luate în calcul:
- tromboza venoasă;
- accidentul vascular cerebral;
- cancerul mamar;
- stimularea endometrului;
- bolile hepatice;
- boala vezicii biliare;
- factorii cardiovasculari.
Riscul de cancer mamar depinde de tipul tratamentului, durata utilizării și riscul individual.
La o femeie care are uter, estrogenul sistemic administrat fără protecție adecvată cu progesteron sau progestativ crește riscul de hiperplazie și cancer endometrial.
Vrei să înțelegi ce înseamnă în cazul tău? Articolul prezintă informații generale. În cadrul consultației, discutăm situația ta și ce opțiuni ai.
Programează o consultațieArticolul continuă mai jos
Situații care necesită evaluare atentă
Terapia hormonală sistemică poate fi nepotrivită sau poate necesita evaluare suplimentară în prezența unor antecedente precum cancer mamar sensibil hormonal, cancer endometrial, tromboză venoasă profundă, embolie pulmonară, accident vascular cerebral, infarct, boală hepatică activă sau sângerare vaginală neexplicată.
Antecedentele familiale de cancer mamar nu exclud automat tratamentul. Sunt importante gradul de rudenie, vârsta la diagnostic, tipul tumorii și ceilalți factori personali de risc.
Orice sângerare apărută după menopauză trebuie evaluată înaintea începerii tratamentului.
Estrogen singur sau estrogen cu progesteron?
Dacă uterul este prezent și se administrează estrogen sistemic, este de regulă necesar și progesteron sau un progestativ pentru protecția endometrului.
După histerectomie, unele femei pot folosi estrogen fără progesteron, în funcție de istoricul medical și motivul intervenției.
Comprimate, plasturi sau gel
Terapia sistemică poate fi administrată oral sau transdermic, prin plasturi ori geluri.
Calea de administrare influențează profilul de risc și poate conta mai ales la femeile cu anumiți factori cardiovasculari sau de tromboză.
Tratamentul vaginal local este diferit de terapia sistemică și se folosește în principal pentru simptome genito-urinare.
Forma potrivită se alege în funcție de indicație și profilul medical.
Ce înseamnă „hormoni bioidentici”
Unele produse aprobate conțin hormoni cu structură moleculară identică hormonilor produși de organism, cum sunt estradiolul și progesteronul micronizat.
Preparatele magistrale realizate la comandă sunt o categorie diferită și nu au aceleași standarde de evaluare ca produsele reglementate.
Când este propus un produs „bioidentic”, este util de verificat dacă este un medicament aprobat, ce doză conține și cum va fi monitorizat tratamentul. Mai multe detalii găsești în articolul despre hormonii bioidentici la menopauză.
Terapia hormonală și greutatea
Modificarea greutății în jurul menopauzei are mai multe cauze, inclusiv vârsta, scăderea masei musculare și modificarea distribuției grăsimii.
Unele femei pot observa la începutul tratamentului retenție de lichide, balonare sau sensibilitate mamară.
Dacă apar efecte adverse, doza, combinația sau calea de administrare pot fi reevaluate.
Cât timp se administrează
Nu există aceeași durată pentru toate femeile.
Tratamentul se reevaluează periodic în funcție de persistența simptomelor, beneficiile obținute, efectele adverse și modificarea factorilor de risc.
La controale se verifică dacă schema și doza rămân potrivite și dacă investigațiile recomandate sunt la zi.
Cum se decide dacă este potrivită
Consultația include simptomele principale, vârsta, data ultimei menstruații, istoricul ginecologic, bolile personale și familiale, medicația, tensiunea arterială, fumatul și alți factori de risc.
În funcție de situație pot fi necesare examen ginecologic, ecografie, analize, mamografie sau alte investigații.
Nu toate femeile au nevoie de aceleași teste înaintea tratamentului.
Ce alternative există
Dacă terapia hormonală sistemică nu este potrivită sau nu este dorită, există opțiuni non-hormonale pentru anumite simptome.
Pentru bufeuri se pot discuta tratamente non-hormonale și intervenții precum terapia cognitiv-comportamentală.
Pentru simptomele vaginale există lubrifianți, hidratante și, în anumite situații, tratamente locale.
Când este utilă consultația
Dacă bufeurile, transpirațiile nocturne, tulburările de somn sau simptomele genito-urinare afectează activitatea zilnică, consultația poate stabili dacă terapia hormonală este indicată, ce formă este potrivită și ce alternative există. La final ar trebui să fie clar ce beneficii sunt de așteptat, ce riscuri sunt relevante în situația ta și cum va fi monitorizat tratamentul.
Întrebări frecvente
Terapia hormonală este periculoasă?
Riscurile diferă în funcție de vârstă, istoricul medical, tipul și durata tratamentului. Pentru unele femei balanța beneficii-riscuri este favorabilă, iar pentru altele este indicată o altă opțiune.
Crește riscul de cancer mamar?
Unele forme de terapie, în special anumite combinații estrogen-progestativ folosite timp îndelungat, sunt asociate cu o creștere a riscului. Riscul individual trebuie discutat înainte de tratament.
Pot lua terapie hormonală dacă am uter?
Da, în anumite situații. Estrogenul sistemic trebuie însă asociat de regulă cu progesteron sau un progestativ pentru protecția endometrului.
Ce se întâmplă dacă am avut histerectomie?
Unele femei pot primi estrogen fără progesteron. Schema depinde de istoricul medical și de motivul intervenției.
Estrogenul vaginal are același profil de risc?
Este un tratament diferit, cu acțiune predominant locală și absorbție sistemică redusă.
Terapia hormonală îngrașă?
Creșterea în greutate asociată perioadei menopauzei are mai multe cauze. Terapia hormonală nu este considerată cauza principală a acestor modificări.
Cât timp poate fi folosită?
Durata se stabilește individual și se reevaluează periodic.
Poate fi începută după 60 de ani?
Uneori poate fi discutată, dar inițierea după 60 de ani sau la mai mult de zece ani de la instalarea menopauzei necesită o evaluare mai atentă a raportului dintre beneficii și riscuri.
Surse medicale
Acest articol este informativ și nu înlocuiește consultația medicală. Terapia hormonală trebuie decisă individual, după simptome, istoric, riscuri și preferințe.