Tratament pentru bufeuri la menopauză: ce funcționează și cum alegi varianta potrivită

Un bufeu este o senzație bruscă și intensă de căldură, resimțită cel mai frecvent la nivelul pieptului, gâtului și feței. Poate fi însoțită de înroșirea pielii, transpirație, palpitații și, după ce episodul trece, uneori de frisoane.

În perimenopauză și menopauză, bufeurile apar frecvent ca urmare a modificărilor nivelului de estrogen, care influențează modul în care organismul își reglează temperatura.

Nu toate femeile au bufeuri și nici intensitatea lor nu este aceeași. Pentru unele sunt episoade ocazionale, ușor de tolerat. Pentru altele apar de mai multe ori pe zi sau le trezesc repetat în timpul nopții.

Dacă bufeurile îți afectează somnul sau activitățile de zi cu zi, merită discutate cu medicul. Există mai multe opțiuni de tratament, iar alegerea depinde de intensitatea simptomelor, istoricul medical și preferințele tale.

Ce sunt bufeurile?

Bufeurile sunt episoade bruște de căldură intensă, care pot dura de la câteva secunde la câteva minute. Pot apărea atât ziua, cât și noaptea. Atunci când apar în timpul nopții și sunt însoțite de transpirație, vorbim despre transpirații nocturne.

În timpul unui bufeu poți avea:

• o senzație bruscă de căldură în partea superioară a corpului;
• înroșirea feței, gâtului sau pieptului;
• transpirație, uneori abundentă;
• senzația că inima bate mai repede sau mai puternic;
• neliniște sau anxietate;
• frisoane după ce episodul de căldură a trecut.

Uneori, legătura cu menopauza este evidentă. Alteori, femeile ajung la medic din cauza insomniei, transpirațiilor sau palpitațiilor, fără să își dea seama că acestea pot face parte din tranziția către menopauză.

De ce apar bufeurile la menopauză?

În perimenopauză și menopauză, nivelul de estrogen începe să fluctueze și apoi să scadă.

Estrogenul nu are rol doar în ciclul menstrual. El influențează, printre altele, creierul, vasele de sânge, pielea și somnul.

Pe măsură ce nivelul de estrogen se modifică, sistemul din creier care controlează temperatura corpului poate reacționa mai puternic chiar și la variații mici de temperatură. Organismul încearcă atunci să elimine rapid căldura: vasele de sânge de la nivelul pielii se dilată, apare senzația de căldură, pielea se poate înroși și începe transpirația.

Bufeurile și transpirațiile nocturne sunt cunoscute medical sub denumirea de simptome vasomotorii.

Valuri de căldură în corp: ce alte cauze pot exista?

Multe femei descriu simptomele nu ca „bufeuri”, ci pur și simplu ca valuri de căldură care apar brusc în corp, uneori însoțite de transpirație sau palpitații.

La femeile aflate în jurul vârstei menopauzei, cauza este adesea hormonală. Totuși, nu orice senzație de căldură trebuie pusă automat pe seama menopauzei.

Printre alte cauze posibile se numără:

• hipertiroidismul;
• anxietatea sau atacurile de panică;
• anumite medicamente;
• febra sau unele infecții;
• consumul de alcool;
• cofeina sau alimentele foarte picante.

Contextul este important. Dacă valurile de căldură apar împreună cu modificări ale ciclului menstrual și alte simptome de perimenopauză, cauza hormonală este probabilă.

Dacă însă sunt însoțite de scădere inexplicabilă în greutate, febră, puls persistent crescut sau alte simptome neobișnuite, este important să discutăm și despre alte posibile cauze.

Când apar bufeurile: înainte sau după menopauză?

Bufeurile pot începe cu mult înainte de ultima menstruație.

De fapt, multe femei le observă pentru prima dată în perimenopauză, perioada în care menstruațiile încă apar, dar ciclurile pot deveni mai neregulate, iar nivelurile hormonale fluctuează.

Bufeurile pot continua și după instalarea menopauzei, definită ca 12 luni consecutive fără menstruație. Durata simptomelor diferă foarte mult de la o femeie la alta: pentru unele femei persistă câteva luni, pentru altele mai mulți ani.

Dacă ai simptome sugestive pentru menopauză înainte de 45 de ani, este recomandată o evaluare medicală. Dacă apar înainte de 40 de ani, evaluarea este cu atât mai importantă, deoarece trebuie exclusă insuficiența ovariană prematură.

Ce poate declanșa sau agrava bufeurile?

Bufeurile au în primul rând o cauză hormonală, dar anumite situații le pot accentua.

Unele femei observă că episoadele sunt mai frecvente sau mai intense după:

• consumul de alcool, mai ales seara;
• alimente foarte picante;
• băuturi fierbinți;
• expunerea la temperaturi ridicate;
• purtarea unor haine prea groase;
• perioade de stres intens;
• fumat;
• nopți cu somn insuficient.

Nu este nevoie să elimini automat toate aceste lucruri. Mai util este să observi dacă există un tipar.

Poți ține timp de două-trei săptămâni un jurnal simplu în care să notezi când apar bufeurile, cât de intense sunt și dacă ai observat ceva care pare să le declanșeze.

Scopul nu este să îți monitorizezi permanent fiecare simptom, ci să identifici eventualele situații în care poți interveni.

Articolul continuă mai jos

Când este bine să mergi la medic?

Este util să vii la consultație dacă bufeurile încep să îți afecteze somnul, energia, concentrarea, activitatea profesională sau starea emoțională.

Nu trebuie să aștepți până când simptomele devin foarte greu de suportat.

Evaluarea este importantă mai ales dacă:

• te trezești frecvent noaptea din cauza transpirațiilor;
• ai palpitații, amețeli sau episoade care te îngrijorează;
• simptomele au început înainte de 45 de ani;
• ai sub 40 de ani și simptome care seamănă cu cele ale menopauzei;
• ai sângerări menstruale foarte abundente sau sângerări între menstruații;
• ai sângerări după contact sexual;
• apare orice sângerare după ce au trecut 12 luni fără menstruație;
• ai antecedente personale importante, precum cancer de sân, tromboză sau boli cardiovasculare.

Bufeurile sunt frecvente în menopauză, dar simptome asemănătoare pot apărea și în alte situații. De aceea, tratamentul se stabilește după ce privim întregul context medical, nu doar simptomul în sine.

Ce tratament există pentru bufeurile de la menopauză?

Nu există un singur tratament potrivit pentru toate femeile.

Alegerea depinde de cât de intense sunt simptomele, vârstă, istoricul medical, prezența sau absența uterului, eventualele contraindicații, celelalte simptome de menopauză și, bineînțeles, preferințele tale.

Terapia hormonală

Terapia hormonală de substituție (THS, sau HRT în literatura în limba engleză) este una dintre cele mai eficiente opțiuni pentru tratarea bufeurilor și transpirațiilor nocturne la femeile pentru care acest tratament este potrivit.

Tratamentul include estrogen. Dacă uterul este prezent, estrogenul administrat sistemic se asociază, în general, cu progesteron sau cu un progestativ pentru protejarea endometrului, adică a mucoasei care căptușește interiorul uterului.

Tratamentul poate fi administrat sub diferite forme, inclusiv plasturi, geluri sau comprimate. Alegerea formei, a dozei și a duratei tratamentului se face individual.

Înainte de începerea terapiei hormonale discutăm istoricul medical, inclusiv eventuale antecedente de tromboză, boli cardiovasculare, cancer de sân, afecțiuni hepatice sau sângerări vaginale fără o cauză cunoscută.

Terapia hormonală nu este obligatorie și nu este potrivită pentru toate femeile. Pentru pacientele care o pot folosi însă, poate reduce semnificativ bufeurile și transpirațiile nocturne.

Ce opțiuni există dacă nu vrei sau nu poți lua hormoni?

Există și tratamente non-hormonale.

Unele medicamente pot reduce simptomele vasomotorii, iar alegerea lor depinde de istoricul medical și de celelalte tratamente pe care le urmezi.

În Uniunea Europeană este autorizat și fezolinetantul, un tratament non-hormonal destinat simptomelor vasomotorii moderate până la severe asociate menopauzei. Ca orice tratament medicamentos, are indicații și contraindicații și se administrează la recomandarea medicului.

Pentru unele femei poate fi utilă și terapia cognitiv-comportamentală adaptată simptomelor menopauzei, mai ales atunci când bufeurile sunt asociate cu tulburări de somn sau anxietate.

Asta nu înseamnă că simptomele sunt „doar psihologice”. Terapia oferă tehnici care pot ajuta la gestionarea reacției organismului la simptome și la reducerea impactului lor asupra vieții de zi cu zi.

Ce poți face în viața de zi cu zi?

Măsurile simple nu înlocuiesc tratamentul atunci când bufeurile sunt severe, dar pot face simptomele mai ușor de tolerat.

Poți încerca:

• să păstrezi dormitorul mai răcoros;
• să porți haine în mai multe straturi, pe care să le poți da jos ușor;
• să observi dacă alcoolul, cafeaua, mâncarea picantă sau băuturile fierbinți îți agravează simptomele;
• să renunți la fumat;
• să faci mișcare în mod regulat;
• să acorzi atenție somnului și rutinei de seară.

Pentru simptomele ușoare, uneori aceste schimbări pot fi suficiente. Dacă bufeurile sunt frecvente sau intense, merită să discutăm și despre opțiunile medicale.

Dar suplimentele și tratamentele „naturiste”?

Multe femei caută întâi o soluție „naturală”, fie pentru că simptomele sunt încă ușoare, fie pentru că au rețineri legate de terapia hormonală.

Este important însă să nu confundăm „natural” cu „lipsit de riscuri”.

Unele suplimente pot interacționa cu medicamentele pe care le iei, pot afecta ficatul sau pot fi contraindicate în anumite afecțiuni. În plus, concentrația și calitatea produselor pot varia considerabil.

Pentru multe dintre suplimentele recomandate pentru bufeuri, dovezile privind eficiența sunt încă limitate sau contradictorii.

Dacă folosești deja vitamine, extracte din plante sau alte suplimente, spune-mi la consultație. Este util să le luăm în calcul atunci când stabilim tratamentul.

Ce putem învăța din experiențele altor femei?

Experiențele altor femei pot fi utile pentru a înțelege cum se pot manifesta bufeurile sau cum este perceput un tratament. Răspunsul diferă însă mult de la o persoană la alta: bufeurile variază ca intensitate, frecvență și durată, iar simptomele se pot ameliora și de la sine în timp.

De aceea, faptul că un supliment sau un tratament a funcționat pentru altcineva nu spune dacă este potrivit și sigur în cazul tău. Istoricul medical, medicamentele și factorii de risc diferă de la o femeie la alta.

Bufeuri, transpirații nocturne și somn

Pentru multe femei, partea cea mai dificilă nu este bufeul de peste zi, ci ceea ce se întâmplă noaptea.

Transpirațiile nocturne pot provoca treziri repetate, nevoia de a schimba hainele sau lenjeria și dificultăți de a adormi din nou.

Dacă acest lucru se repetă săptămâni sau luni la rând, lipsa somnului începe să se simtă și în timpul zilei. Pot apărea oboseală, iritabilitate, dificultăți de concentrare sau memorie și o stare generală de epuizare.

De aceea, atunci când evaluăm bufeurile, este important să discutăm și despre somn.

Dacă te trezești frecvent noaptea din cauza simptomelor, spune-mi acest lucru la consultație. Contează în alegerea tratamentului.

Ce se întâmplă la consultație?

În primul rând, vreau să înțeleg cum se manifestă simptomele tale și cât de mult îți afectează viața.

Vom discuta despre:

• când au început bufeurile;
• cât de frecvente și de intense sunt;
• dacă apar și noaptea;
• cum dormi;
• cum s-a modificat ciclul menstrual;
• eventuale schimbări de dispoziție, anxietate sau dificultăți de concentrare;
• uscăciune vaginală, durere la contact sexual sau simptome urinare;
• istoricul tău medical și familial;
• medicamentele și suplimentele pe care le folosești;
• tratamentele pe care le-ai încercat deja.

În funcție de situație, pot fi necesare un examen ginecologic, o ecografie, analize sau alte investigații.

Nu există însă un set de analize pe care trebuie să îl facă automat orice femeie cu bufeuri. Evaluarea se adaptează vârstei, simptomelor și istoricului medical.

După aceea, putem discuta împreună opțiunile de tratament, cu avantajele și riscurile fiecăreia.

Când nu ar trebui să presupui că este vorba despre menopauză?

Dacă episoadele de căldură apar brusc, sunt neobișnuit de intense sau sunt însoțite de simptome precum scădere inexplicabilă în greutate, febră, durere în piept, leșin ori palpitații importante, este indicată o evaluare medicală.

Menopauza este o cauză frecventă a bufeurilor, dar nu explică orice episod de transpirație sau senzație de căldură.

De asemenea, orice sângerare vaginală apărută după menopauză, adică după 12 luni consecutive fără menstruație, trebuie evaluată medical.