Durerea la contact sexual, numită medical dispareunie, poate apărea în jurul menopauzei atunci când scăderea estrogenului modifică țesuturile vaginale și vulvare. Uscăciunea și subțierea mucoasei sunt cauze frecvente, dar nu sunt singurele, iar tratamentul depinde de mecanismul care produce durerea.
Pe scurt: scăderea estrogenului poate face țesuturile vaginale mai subțiri, mai uscate și mai puțin elastice. Aceste modificări fac parte din sindromul genito-urinar al menopauzei și pot fi tratate.
De ce apare durerea la contact sexual
Estrogenul contribuie la menținerea grosimii, elasticității și lubrifierii țesuturilor vaginale.
Când nivelul estrogenului scade, mucoasa vaginală devine treptat mai subțire și mai uscată, iar lubrifierea naturală poate apărea mai greu. Contactul sexual poate produce astfel usturime, arsură sau durere.
Țesutul mai fragil se poate irita și poate sângera ușor după contact.
Durerea repetată poate duce în timp și la evitarea contactului sexual sau la tensiune musculară anticipatorie, ceea ce poate accentua disconfortul.
Pe scurt
Durerea la contact sexual are o cauză medicală și se poate trata.
Modificările țesuturilor din scăderea estrogenului fac parte din sindromul genito-urinar al menopauzei, iar tratamentul se alege după mecanismul care produce durerea.
Ce este sindromul genito-urinar al menopauzei
Sindromul genito-urinar al menopauzei, prescurtat GSM, cuprinde modificările genitale și urinare asociate scăderii estrogenului.
Poate include:
- uscăciune vaginală;
- usturime sau senzație de arsură;
- durere la contact sexual;
- simptome urinare;
- infecții urinare recurente.
Conform The Menopause Society, sindromul genito-urinar este frecvent după menopauză.
Cum evoluează
Spre deosebire de unele simptome vasomotorii, care se pot reduce în timp, sindromul genito-urinar tinde să persiste în lipsa tratamentului.
Scăderea estrogenului continuă să influențeze țesuturile vaginale și vulvare, iar simptomele se pot accentua.
Vrei să înțelegi ce înseamnă în cazul tău? Articolul prezintă informații generale. În cadrul consultației, discutăm situația ta și ce opțiuni ai.
Programează o consultațieArticolul continuă mai jos
Ce opțiuni de tratament există
Lubrifianți și hidratante vaginale
Lubrifianții se folosesc în momentul contactului sexual și reduc frecarea.
Hidratantele vaginale se folosesc regulat și pot reduce senzația de uscăciune dintre contacte.
Sunt utile mai ales în formele ușoare. Nu conțin estrogen și nu au același efect asupra structurii mucoasei vaginale ca tratamentul hormonal local.
Estrogenul vaginal local
Pentru simptome persistente, estrogenul vaginal local poate fi o opțiune.
Este disponibil, în funcție de produs, sub formă de cremă, ovule sau inel vaginal. Acționează direct asupra țesuturilor vaginale și poate îmbunătăți grosimea, elasticitatea și lubrifierea mucoasei.
Conform The Menopause Society, absorbția în sânge este minimă comparativ cu terapia hormonală sistemică.
Despre estrogenul vaginal
Estrogenul vaginal local acționează în principal acolo unde este aplicat.
Conform The Menopause Society, absorbția în sânge este minimă comparativ cu terapia hormonală sistemică. Forma și doza se stabilesc după evaluare.
Terapia hormonală sistemică
Dacă sunt prezente și bufeuri, transpirații nocturne sau alte simptome pentru care este indicată terapia hormonală sistemică, aceasta poate avea efect și asupra unor simptome genito-urinare.
Unele femei continuă însă să aibă nevoie de tratament vaginal local.
Schema se stabilește individual.
Alte opțiuni
Există și alte tratamente pentru sindromul genito-urinar, iar alegerea depinde de simptome, istoricul medical și tratamentele încercate anterior.
Când este indicat consultul ginecologic
Este utilă evaluarea dacă:
- durerea persistă sau se accentuează;
- uscăciunea sau usturimea nu se ameliorează cu măsuri simple;
- apare sângerare după contact sexual;
- apar infecții urinare repetate;
- disconfortul afectează viața sexuală.
Sângerarea după contact sexual trebuie evaluată, deoarece poate avea mai multe cauze. Fragilitatea mucoasei este una dintre ele, dar nu trebuie presupusă înaintea examinării.
Ce se întâmplă la consultație
Consultația începe cu localizarea și caracterul durerii: când apare, de cât timp, dacă există uscăciune, usturime, sângerare sau simptome urinare și ce tratamente au fost încercate.
Examenul ginecologic poate arăta starea mucoasei vaginale și vulvare și poate ajuta la identificarea altor cauze.
La final se discută opțiunile potrivite: lubrifianți, hidratante, estrogen vaginal local, tratament sistemic sau alte intervenții, în funcție de constatări.
Când durerea la contact sexual trebuie evaluată
Dacă durerea a apărut sau s-a accentuat în jurul menopauzei, o consultație pentru sănătatea sexuală la menopauză poate stabili cauza și tratamentul potrivit. Sângerarea după contact, leziunile vulvare sau durerea persistentă necesită evaluare ginecologică.
Întrebări frecvente
Durerea la contact sexual este frecventă la menopauză?
Da. Scăderea estrogenului și sindromul genito-urinar sunt cauze frecvente. Există însă și alte cauze, de aceea durerea persistentă trebuie evaluată.
Trece de la sine?
Simptomele genito-urinare tind să persiste și se pot accentua în lipsa tratamentului.
Lubrifianții sunt suficienți?
Pot fi suficienți în formele ușoare. Dacă durerea și uscăciunea persistă, pot fi necesare alte opțiuni.
Estrogenul vaginal ajunge în sânge?
Acționează în principal local, iar absorbția sistemică este mică în comparație cu terapia hormonală sistemică.
Dacă am avut cancer mamar, pot folosi estrogen vaginal?
Această situație necesită o discuție individuală cu medicul și, când este cazul, cu echipa oncologică.
Surse medicale
Acest articol este informativ și nu înlocuiește consultația medicală. Opțiunile de tratament trebuie adaptate istoricului și riscurilor fiecărei femei.